Criza gazelor din Europa, inclusiv din Romania se adanceste din ce in ce mai mult. Incepand de acum 2 ani din cauza situatiei generate de pandemie pretul gazelor a inceput sa creasca intr-o maniera covarsitoare ajungand sa fie si de opt ori mai mare decat in anul 2020.
Tinand cont de toate aceste aspecte pretul gazelor a inceput sa fie resimtit din ce in ce mai tare si de consumatorii finali acestia fiind nevoiti sa achite sume mult mai mari la facturile de gaze. In prezent din ce in ce mai multe perosane incearca sa caute variante alternative pentru a putea reduce costurile generate de scumpirea gazelor.
O alternativa spre care se indreapta tot mai multi consumatori este bioamasa, aceasta din urma fiind o resursa regenerabila cu un cost mult mai redus decat cel al gazelor.
Ce este biomasa?
Biomasa este orice materie organica de origine biologica care poate fi folisita ca o sursa de energie. Biomasa cuprinde o varietate de combustibili precum: lemn, carbune, pellet, brichete, reziduri agricole (seminte floarea soarelui, coji, samburi de fructe), precum si culturi energetice.
Biomasa este considerata una dintre principalele forme de energie regenerabila. Aceasta nu contribuie la cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera insa are un impact major la reducerea efectului de sera.
Care sunt principalele tipuri de combustibl pe biomasa?
Pelletul este un produs 100% natural. Este fabricat in cea mai mare parte prin presarea rumegusului de lemn uscat. Forma tipica este cilindrica. Datorita substantelor naturale existente in lemn si care sunt eliberate in timpul presarii, granulele de peleti devin solide fara a fi necesara folosirea adezivilor chimici.
Pelletul se poate obtine si din alte reziduuri agricole, precum seminte, coji, coceni. Acest tip de pellet se mai numeste agropellet.
Tip combustibil | Putere calorica kWh/kg | Umiditate maxima % | Continut cenusa % |
Pellet | 4,8-5,2 | <10 | <1 |
Agropellet | 4,0-4,2 | <15 | 5-7 |
Carbuni | 5,2 | <15 | 4-8 |
Lignit | 1,6-3,8 | <20 | <10 |
Cereale | 4,2 | <20 | 0,6 |
Samburi fructe | 4,2 | <20 | <4 |
Tocatura lemn | 4,3 | <20 | <4 |
Lemn | 4,0-4,3 | <20 | <4 |
Brichete din lemn | 5,2 | <20 | <4 |
De ce sa alegem biomasa?
Este un combustibil regenerabil
Biomasa este singurul combustibil al carei balanta de dioxid de carbon CO2 este zero. Pe parcursul vietii, planta absoarbe prin procesul de fotosinteza aceeasi cantitate de dioxid de carbon eliberata prin ardere. Aceasta inseamna ca impactul total al arderii biomasei asupra mediului este neutru.
Poate fi alimentat si ars in mod automat
In contrast cu lemnul, pelletul sau alti combustibili granulati, pot fi alimentati in mod automat. Combustibilul se depoziteaza intr-un siloz cu capacitate mare care ofera o autonomie cuprinsa intre 3 si 5 zile. Avantajul utilizarii acestui tip de combustibil este reprezentat de alimentare automata care genereaza consumatorului final un plus de confort. In plus, aprinderea, control de ardere si stingere sunt la randul lor automate.
Este economic
Biomasa sau pelletul pot fi aprovizionate in perioada de vara la un pret mult mai convenabil si depozitate pentru perioada de iarna. Nu este supusa la taxe sau accize de stat precum motorina si nu are cheltuieli secundare de distributie precum gazul. Pretul de achizitie este pretul final.
Cata economie facem exact si cat combustibil vom consuma?
Cantitatea de combustibil necesar difera pentru fiecare casa in functie de izolatie, sistem de incalizre si temperatura exterioara respectiv interioara dorita. Totusi, cantitatea consumata poate fi calculata la nivel teoretic in functie de puterea cazanului folosind urmatoarea formula:
Unde: C– consum combustibil in kg/h, P – putere cazanului in kW, η – randamentul cazanului in %, Hu – putere calorica al combustibilului in kWh/kg.
De exemplu, pentru o casa de 200 m2 cu un cazan de 40kW, randament 91% si combustibil cu putere calorica 5,0 kWh/kg (pellet – vezi tabel de mai sus), consumul orar va fi C = 40 / (0,91 * 5) = 8,8 kg/h.
Pentru a evalua ce reprezinta acest calcul in consumul de combustibil si economia anuala, cel mai usor este sa ne raportam la un consum anterior de alt combustibil (gaz sau lemne). Luand in calcul toti parametri mentionati anterior (putere calorica, randament, umiditate), putem face urmatoarea conversie:
1 kg lemne = 0,7 kg peleti = 0,85 kg agropeleti
1 mc gaz metan = 2,1 kg peleti = 2,5 kg agropeleti
Exemplu 1: O casa care ardea 10 tone de lemne intr-o iarna, va avea nevoie de 7 tone peleti sau 8,5 tone agropeleti.
Exemplu 2: O casa care ardea 2.000 mc de gaz anual, va avea nevoie de 4,2 tone peleti sau 5 tone de agropeleti.
Mai multe detalli despre produsele pe biomasa Thermostahl: https://thermostahl.ro/cazane-pe-biomasa/